Organizarea comunitară – o rețetă care iese bine doar cu ingrediente locale

Published on October 13, 2021

Eu, tu, el, ea

Un articol scris de Cosmin Iliescu

Suntem cetățeni și zilnic ne lovim de problemele cetății. Ne enervăm pe moment, aruncăm un comentariu critic despre comunitatea noastră și mergem mai departe, dar ne lovim din nou de aceeași problemă. Unii dintre noi însă, începem să ne informăm și ne întrebăm dacă putem face ceva ca să schimbăm lucrurile care ne deranjează. Devenim mai activi și mai atenți. Pe lângă faptul că votăm și urmărim dacă promisiunile electorale sunt îndeplinite, vedem ce instrumente legale avem la dispoziție ca să tragem autoritățile la răspundere. Adevărul este că singuri și fără instrumentele necesare nu putem rezolva probleme comune, nu pentru că n-am avea putere, ci pentru că suntem dezorganizați și nu știm cum s-o folosim.

Programul „Infrastructură pentru cetățeni” a pornit de la întrebarea De ce are nevoie un om pentru a se implica în rezolvarea problemelor locale? Răspunsurile sunt diferite în funcție de contextul local, însă oamenilor sau grupurilor de inițiativă de oriunde le este mai ușor să se unească, și să-și urmărească interesele civice dacă au o rețea care le oferă cunoștințe, resurse și sprijin constant. Această rețea s-a creat prin colaborarea Asociației pentru Relații Comunitare (ARC) cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) și cu 4 fundații comunitare. Fiecare organizație și-a pus la bătaie puterile pentru a susține oameni din județele Vâlcea, Cluj, Timiș și Bihor să învețe mai multe despre activism și să prindă curaj să acționeze. CeRe a adus în proces experiența din zona de organizare comunitară făcând mentorat, ARC-ul a adus cunoștințele în materie de fundraising, iar fundațiile au fost alături de activiștii locali în acțiunile propriu-zise.

Vâlcea și ce înseamnă să fii un bulldog

Fundația Comunitară Vâlcea a ales să susțină un grup de oameni nemulțumiți de felul cum autoritățile acționează asupra spațiului verde din Râmnicu Vâlcea. Localnicii  au decis să urmărească felul cum se fac toaletările și tăierile arborilor în spațiul urban. Astfel, s-a dat startul unui război de uzură între o mână de cetățeni și autoritățile publice, purtat pe mai multe fronturi. Reprezentanții grupului au făcut petiții la Garda Județeană și Garda Națională de Mediu, au dat email-uri și telefoane, au cerut audiențe și au trimis sesizări.

Pe măsură ce avansau în demersuri și au ajuns la Comisarul Județean de Mediu care nu reușea să explice acțiunile făcute de subalternii săi, oamenii din grup și-au dat seama că sunt mai multe nereguli decât își imaginau la început. De asemenea, au înțeles că prin acțiunile lor argumentate solid pot aduce o schimbare. În momentul în care 2 molizi au fost tăiați în oraș, grupul de inițiativă a chestionat angajații de la PiețePrest (compania de profil din cadrul Primăriei Râmnicu Vâlcea) despre situația respectivă și au realizat că aceștia nu au avize nici pentru tăiere și nici pentru transport. În urma unei anchete, poliția a concluzionat că „Primăria este proprietarul lemnului și PiețePrest nu poate fura de la Primărie”. Mai erau încă 3 molizi însemnați ilegal pentru tăiere.

S-a ajuns la o interpelare la Primărie, cu sprijinul unui consilier local interesat de problemele de mediu, iar în final, în audiență la Prefectură și la Garda de Mediu. Rezultatul a fost amendarea primăriei pentru că registrul spațiilor verzi nu era actualizat și amendarea firmei care făcea toaletările, iar Comisariatul Județean de Mediu Vâlcea a primit un control de verificare disciplinară. Această victorie locală a apărut în presă, motivându-i pe oameni să continue în lupta cu autoritățile.

Din păcate, chiar și după această amendă, toaletările în Râmnicu Vâlcea se fac fără a respecta normele de legislație în domeniu. Copacii, cu rare excepții, sunt ciuntiți de întreg coronamentul, iar în unele cazuri sunt scoși cu totul din pământ pentru a face loc aleilor. Cu toate acestea, cei 3 molizi au fost salvați de la tăiere prin intervenția acestor oameni care au ales să se implice. Poate părea puțin, dar s-a creat precedent: a fost o primă demonstrație că cetățenii nu sunt prea mici în interacțiunea cu autoritățile.

După experiența de a lupta alături de grupul de inițiativă care apără spațiul verde din Râmnicu Vâlcea, Gabriela Solomon de la Fundația Comunitară Vâlcea este de părere că pentru a schimba lucruri în comunitate e nevoie de „ambiție de fier care să se dea de la un om la altul – altfel ajungem în burnout”.

Oradea și oamenii din interior

Reprezentanții Fundației Comunitare Oradea și-au asumat provocarea de a promova organizarea comunitară într-o comunitate vulnerabilă. Astfel de comunități sunt de cele mai multe ori reticente la intervenția externă. Prin asociația „Zâmbet și Speranță” din Sânnicolau Român au putut crea o punte de legătură și de încredere cu localnicii.

Problema pe care asociația și-a propus să o rezolve a fost lipsa unor pubele într-un parc din localitate. Deși era o problemă veche, pe care o sesizaseră demult, acum au avut o abordare sistematică: au discutat atât cu localnicii, pentru a avea susținerea comunității, cât și cu primarul. Au fost invitați la ședința Consiliului Local, iar de la răspunsul primit din partea primarului („voi analiza situația”) până la confirmarea faptului că este într-adevăr o problemă importantă a durat aproximativ două săptămâni. Iar de la vorbe până la implementare, au mai trecut 3 sau 4 luni, din cauza contractului cu compania de salubritate care trebuia schimbat. Însă până în momentul în care problema s-a rezolvat pe cale oficială, un bar local a oferit ca soluție interimară niște pubele care să îi ajute pe oameni să păstreze curățenia în parc.

Cu bună voință atât din partea autorităților, dar și din partea localnicilor problema s-a rezolvat fără blocaje și fără nervi întinși. Angajarea oamenilor din comunitate în discuții a avut marele avantaj că aceștia s-au putut implica direct în rezolvarea problemei, contribuind la binele public. Galina Manole de la Fundația Comunitară Oradea este de părere că orice om care vrea să schimbe ceva care îl nemulțumește în comunitatea sa are nevoie de „dorință de implicare, spirit civic și nervi pentru ușile care i se vor închide în nas”.

Timișoara și dialogul pe două roți

Fiecare membru al comunității poate să aibă un impact în viața orașului și a locului pe care el îl numește acasă. Iar dacă un om care se confruntă cu o problemă reală reușește să se organizeze împreună cu alțiii, ei vor obține mai multă putere pentru comunitate în dialogul cu autoritățile publice. Este și cazul unui grup de bicicliști din Timișoara care, pornind de la frustrarea că pistele și zone de circulație liberă pentru biciclete nu erau o prioritate în planul urbanistic local, s-au hotărât să schimbe lucrurile.

După ce au participat alături de reprezentanții Fundației Comunitare Timișoara la un workshop de organizare comunitară, membrii grupului de inițiativă au decis să înființeze o asociație. Iar asta într-un context urban în care comunitatea celor pe două roți este într-o ceartă continuă cu cea a șoferilor auto.

Prin suportul oferit de Fundația Comunitară Timișoara cu o finanțare de 4000 de lei, grupul de inițiativă a prins avânt și a reușit să devină ceea ce este astăzi: Asociația Pedallez. Înființarea asociației de către cei 9 membri a coincis și cu schimbarea administrației la alegerile din 2020, astfel încât asociația a găsit la Primărie parteneri de dialog, mai ales consilierii pe urbanism ai noului primar – mulți dintre aceștia proveniți tot din mediul ONG.

Implicarea concretă a Pedallez început în 2021 odată cu Timotion, eveniment sportiv de strângere de fonduri cu tradiție în Timișoara. La propunerea și cu susținerea Fundației Comunitare Timișoara, cei de la Pedallez au dezvoltat o probă dedicată mersului pe bicicletă – prima de acest fel din cadrul Timotion, eveniment  axat pe alergare. Pe lângă latura sportivă ce implică datul la pedale, proba a fost conectată și cu tematici de cultură generală și, mai ales, de legislație rutieră. Ca urmare, noua asociație a reușit să se apropie mai mult de comunitate și să-i afle în ansamblu problemele, unii participanți hotărând chiar să se înscrie și să se implice în asociație. Asumarea unui rol activ în parteneriatul cu autoritățile a dus la o colaborare în cadrul evenimentului Sărbătoarea Bicicletei, unde împreună cu oamenii din primărie, reprezentanții Pedallez au făcut interviuri pentru a mapa problemele cu care se confruntă comunitatea de bicicliști.

Deși grupul de bicicliști activiști s-a pregătit pentru o colaborare dificilă cu autoritățile, a găsit până la urmă o formulă de colaborare, devenind nu doar o voce a comunității, ci un actor căruia i se oferă puterea de a face bine în comunitate. Pe agenda autorităților actuale acum se află și problemele pentru care Asociația Pedallez a fost fondată: un spațiu legal mai extins pentru circulația cu bicicleta, o educație rutieră mai bună sau piste de biciclete.

Bianca Băilă de la Fundația Comunitară Timișoara este de părere că, dincolo de contextul favorabil, a fost important că Asociația Pedallez a pornit de la „o problemă reală, pentru care să se meargă până-n pânzele albe”.

Clujul și pariul încrederii

„La noi e o problemă de educație!” – de obicei e vorba care, în orice discuție cu iz de critică socială și politică, identifică sursa tuturor problemelor din țara noastră. Dar cum poate fi situația îmbunătățită?

Cu o astfel de întrebare au pornit reprezentanții Fundației Comunitare Cluj spre Bonțida, unde au sesizat, încă din 2018 – în cadrul unui proiect finanțat de Lidl – o problemă frecventă a comunităților mici: lipsa inițiativei civice. Cercetările întreprinse în comunitate în 2020, au arătat că în cazul comunității mixte de români, rromi și maghiari din Bonțida, această letargie civică este dublată de un abandon școlar consistent.

Din cauza sărăciei și a tensiunilor din comunitate, tinerii renunță la școală și își caută un loc de muncă

 Pentru ei, nevoia imediată – lipsa banilor – este mult mai puternică decât planurile pe termen lung. Reprezentanții fundației au vrut să afle de la localnicii cum văd ei lucrurile, dincolo de răspunsul la prima mână: „problema vine din familie”.

Antropoloaga Oana Ivan a făcut interviuri și a discutat cu oameni și cu liderii locali și pentru a înțelege cauzele mai adânci ale abandonului școlar, dar și pentru a găsi un punct de legătură cu toate micro comunitățile. Fundația își asumase deja că intervenția în comuna Bonțida va fi de lungă durată, axată pe două direcții: educație și promovarea spiritului civic în rândul locuitorilor, iar printre primele acțiuni pe care le-a făcut în zonă s-a numărat și ridicarea, cu sprijinul Lidl, a unui pavilion comunitar, situat între școală și castelul din localitate.

Apoi reprezentanții fundației s-au orientat spre locul de unde par să pornească toate problemele: de la școală. Au șters praful de pe calculatoarele din laboratorul de informatică, iar Windows-ul a fost reinstalat astfel încât să nu mai fie nevoie de rugăciuni ca să poată fi folosite. În fiecare vineri timp de 3 ore, elevii au luat parte la ateliere de introducere în programare, organizate împreună cu cei de la Let`sCode, în ideea de a-i învăța lucruri care i-ar putea ajuta să își găsească un job într-o piață a muncii tot mai informatizată.  Mulți dintre copii intrau pentru prima dată în laboratorul de informatică.

De aici a început o apropiere tot mai mare de copii și familiile lor. Pas cu pas, s-au construit punțile de legătură cu comunitatea. Inițial întâmpinate cu reticență și cu mentalitatea „au mai încercat alții înaintea voastră și au eșuat”, eforturile reprezentanților Fundației începeau să fie văzute cu alți ochi.

Până ca oamenii să ajungă să pună de presiune pe autorități și să ceară rezolvarea unor probleme locale, e nevoie să aibă încredere unii în alții. Luciana Paraschiv de la Fundația Comunitară Cluj crede că pentru a aduce schimbare într-un loc, ai nevoie de „răbdare și să fii cumva împăcat cu tine însuți și cu ceea ce faci”.

La Bonțida, Fundația își propune să creeze un grup de persoane interesate de activități care țin de binele comun al localității, care fie deschise spre colaborare și comunicare. Echipa va susține această muncă în mod activ printr-o prezență continuă în Bonțida, reamintindu-le oameniilor că cei care vor mai mult pentru ei și copiii lor au puterea să schimbe lucrurile. Dar că schimbarea nu va veni peste noapte.

Programul „Infrastructură pentru cetățeni” realizat de Asociația pentru Relații Comunitare în parteneriat cu CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică și Fundațiile Comunitare Vâlcea, Timișoara, Cluj și Oradea a fost finanțat de The Open Society Initiative for Europe. Vă invităm să consultați Ghidul nostru de organizare comunitară inspirat de acești cetățeni nemulțumiți, care au îndrăznit nu doar să arate cu degetul, ci să și pună mâna.

⬅︎ Blog