Pe persoană fizică sustenabilă

Published on September 12, 2019

Am început să simt o apăsare de fiecare dată când e vorba de cât de puțin reciclăm în România, câte deșeuri producem zilnic, câtă mâncare aruncăm la gunoi. E interesant, mereu am știut cât de important e să protejăm mediul în care trăim, dar întotdeauna ajungeam să susțin cauze legate de copii, de femei, de persoane cu dizabilități. Nu știu, poate că asta mi se părea mai aproape de mine și mai palpabil la momentele alea.

Dar în ultimul timp m-am întrebat dacă există lucruri pe care putem să le facem pe persoană fizică încât să devenim sustenabili – și asta nu înseamnă doar să protejăm mediul, ci să încercăm să ne trăim viața într-un mod mai etic și, de ce nu, mai simplu.

Am vorbit cu Ioana Szatmari, colega mea de la departamentul de CSR de la ARC, și ea m-a ajutat să îmi dau seama mai bine care sunt lucrurile pe care eu le caut de la viața mea de om posibil sustenabil. Au rezultat niște lucruri interesante din discuția noastră și sperăm că vor exista cât mai multe persoane care să le pună în practică.

(Am vorbit despre ce înseamnă sustenabilitatea în articolul trecut. Dacă nu l-ai citit încă, o poți face aici.)

E important de spus că există moduri în care putem deveni sustenabili cu un minim de efort, la îndemâna oricui. Le-am împărțit pe 3 niveluri de implicare, după cum urmează:

1. Nivelul de începător

La nivelul acesta se poate afla practic oricine. Cel mai ușor lucru cu care putem începe să devenim sustenabili e să ne uităm cum putem transforma produsele pe care le folosim în așa fel încât să le facem eficiente. Pe scurt, să vedem unde sunt marii consumatori de energie și unde producem cele mai multe deșeuri. Și ce putem să facem ca să diminuăm consumul.

Primele lucruri la care ar trebui să ne uităm, fie că vrem să fim cât mai atenți la teme ce țin de sustenabilitate: 

–        să stingem lumina când nu avem nevoie de ea,

–        să oprim apa în timp ce ne spălăm pe dinți,

–        să nu folosim aerul condiționat atât de des, ci mai degrabă să aerisim camerele dimineața și să ținem geamurile închise după aceea,

–       să păstrăm centrala termică la o temperatura decentă iarna – de exemplu, undeva la 22 de grade.

–       să tragem draperiile, jaluzele sau obloanele pe timpul nopţii, pentru a evita pierderile de căldură,

–       să avem electrocasnice eficiente energetic,

–       să folosim bicicleta în loc de mașina personală,

–       să cumpărăm produse locale,

–       să reparăm obiecte, nu să le schimbăm dacă se strică,

–       să folosim produse ambalate în hârtie – de exemplu, săpun în loc de gel de duș sau șampon solid în loc de șampon în bidon de plastic.

Toate sunt un prim pas spre sustenabilitate, chiar dacă sunt mai degrabă pentru economia noastră și pentru bugetul nostru personal. Dar când tragem linie, chiar și aceste mici schimbări contează enorm pe termen lung.

2. Nivelul mediu, efort conștient

La nivelul acesta începem să ne punem problema creării unor sisteme și circuite ale deșeurilor, de exemplu. Asta ar însemnă să avem coșuri de gunoi/tomberoane destinate special hârtiei, plasticului, sticlei și metalului utilizate. Putem căuta în zona noastră soluțiile pentru reciclarea uleiul folosit (la benzinăriile MOL se poate recicla, de pildă), care este un important poluator al apei și pământului, atunci când îl aruncăm pe scurgere și ajunge în rețeaua de apă.

La rândul lor, hainele pot fi reciclate/donate. Ele pot fi donate sau direcționate în rețele ce le prelucrează pentru a deveni materie primă pentru materiale de izolațe. Donațiile pot fi făcute relativ ușor în cadrul multor asociații ce oferă servicii sociale primare, iar pentru a fi tocate și reintroduse în circuit ca materie primă pentru izolații există tomberoanele speciale de haine.

Transportul urban este una din ariile de impact cel mai des discutate, în consecință și soluțiile sunt printre cele mai diverse. Una dintre cele mai noi soluții pentru transportul urban este trotineta electrică, ce răspunde multor probleme generate de mașina personală, nevoia de flexibilitate, echilibru între costuri și beneficii. De asemenea, există tot mai multe servicii de car sharing ce folosesc mașini de mici dimensiuni, uneori chiar electrice, care ”scot” din oraș mașinile personale.

Ultimul, dar nu cel din urmă, să renunțăm la produsele de unică folosință. De la plasa de cumpărături, până la obiectele de igienă personală, recipientele pentru mâncare, sau paiele pentru băuturi există soluții alternative ce nu presupun efort prea mare, ci doar mai degrabă crearea unor noi obiceiuri.

3. Nivelul unde sustenabilitatea devine un statement

Ultimul nivel e sub deviza “eu îmi transform viața să mă asigur că, prin tot ce fac, aleg cele mai sustenabile soluții.” Practic ne asumăm faptul că traiul nostru creează impact asupra mediului și facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a reduce această amprentă. Ideea centrală e de a deveni din proprietar de produse, utilizator de produse. Asta presupune un efort conștient de a căuta astfel de produse și de a ne schimba mentalitatea de a nu mai deține lucruri, care poate fi un drum foarte greu de parcurs.

Când cumpărăm un produs, ne asigurăm că avem nevoie de el cu adevărat și ne uităm la utilitatea lui. Nu îl mai percepem ca o proprietate, ci doar prin prisma faptului că are o utilitate pentru noi. Căutăm produse etice, eco friendly, cu design care permite recuperarea părților din produs. Sau renunțăm cu totul la a ne cumpăra produsul respectiv și împrumutăm. Dacă e vorba de mașină, renunțăm la ideea de a fi proprietar și facem abonament la un serviciu de ride sharing.

Gândirea circulară a produselor poate fi aplicată cu succes și în cazul persoanelor. Ceea ce pentru noi este gunoi, pentru altcineva poate deveni materie primă, iar compostul este relativ ușor de produs. Chiar și în oraș, unde ai putea spune că nu există spațiu pentru compostare, există servicii specializate care pot prelua gunoiul menajer, corect selectat, pentru a-l depozita corespunzător și a-l procesa pentru compost. Astfel, în loc să alimentezi rampe de gunoi administrate necorespunzător, în multe cazuri, ar fi mai sănătos pentru tine și oraș să susții astfel de inițiative.

Soluțiile de eficientizare a casei sunt de multe ori privite timid deoarece sunt de cele mai multe ori foarte scumpe atunci când vine vorba de achiziție. Privite însă din perspectiva echilibrului dintre costuri și beneficii, pe termen lung ar putea duce la economii semnificative.

În plus, pot exista și programe de încurajare a soluțiilor sustenabile, cum ar fi programul Casa Verde, unde se poate primi finanțare să îți eficientizezi electric casa prin montarea de panouri fotovoltaice. Bineînțeles, putem să ne gândim și la varianta de a investi singuri în izolarea pereților casei, de a pune panouri, de a găsi soluții de economisire a apei.

Nu  toată lumea se gândește la sustenabilitate atunci când planifică o vacanță. Dar e important să ne uităm și la acest aspect. În primul rând, avionul e cel mai poluant mijloc de transport existent. Putem alege să facem vacanțele mai aproape de casă, să căutăm cazări puțin poluante, să mâncăm doar în locuri unde mâncarea vine de la producători locali.

Sustenabilitatea e și la locul de muncă și asta ar însemna să nu acceptăm să ne angajăm la o companie foarte poluantă sau care nu respectă drepturile omului, care nu are o etică a producției, care nu caută să își diminueze amprenta de carbon și care afectează negativ comunitatea.

Fiecare dintre noi deține soluția pentru a deveni măcar unul din nivelurile despre care am scris. Schimbările pe care le-am făcut în viața mea au fost să îmi dau seama că am prea multe haine pe care nu le folosesc și să le dau un “timp de expirare” – dacă nu au fost purtate 3 luni, sunt clar donate. Reciclez uleiul menajer, mă deplasez mult pe jos în timpul zilei, cumpăr pe cât posibil produse locale, din piață, am mereu o pungă la mine. Și cred că cel mai important a fost să mă opresc și să mă întreb: eu chiar am nevoie de X lucru? De cele mai multe ori răspunsul a fost nu.

Cred că e un subiect care trebuie să ne intereseze cât mai mult cu putință. Chiar și în momentele acelea când noi am colectat selectiv și vedem că mașina de gunoi le aruncă pe toate împreună, hai să sunăm la firma de salubrizare, să îi întrebăm ce se întâmplă cu gunoiul, cât la sută se reciclează. Dacă ceva contează pentru mine, atunci îi voi dedica timp și energie ca să se întâmple. Și îi voi trage la răspundere pe cei care trebuie să îl facă să se întâmple. Din nefericire, nu toată lumea deține pârghiile de a face asta – poate din lipsă de educație, poate din lipsă de informare. Dar noi deținem toate informațiile și asta ne face responsabili să ținem lucrurile pe direcția bună.

Resurse utile ca să începi să fii sustenabil:

Cum schimbi comportamentul consumatorilor, potrivit Unilever: https://www.theguardian.com/sustainable-business/video/inspiring-sustainable-living?fbclid=IwAR059RdRurr2-nz7GuPD3u564pUJ-81fHVbp7il-HdWlMlx4Qs9quxp2lSI

Aplicații care te vor ajuta sa iti reorganizezi garderoba, casa si viata: https://www.popsci.com/best-decluttering-apps/?fbclid=IwAR3ho3RuITk99r0Ny7A-qP0Z-vM3xcjyI0GSHT7cqx3ccBemulrWtH-PUMs

Food Waste Combat, un ONG din Cluj care luptă impotriva risipei de produse alimentare: https://www.facebook.com/foodwastecombat/

Recicleta, un mod eco de a colecta hârtie, PET-uri, carton și doze de aluminiu, în București https://www.recicleta.ro/

Uleiul alimentar se poate colecta prin Uleiosul (http://uleiosul.com/#, pentru București și Iași) sau la benzinăriile MOL (vezi aici ce benzinărie colectează în apropiere de tine: https://molromania.ro/ro/persoane-fizice/colecteaza-uleiul-alimentar-uzat/)

Ghid despre compost: https://learn.eartheasy.com/guides/composting/

Mic ghid de consumator responsabil:https://www.ethicalconsumer.org/sites/default/files/flipbook/Issue180Preview/2/

⬅︎ Blog